1. Screeningul oncologic (situația în 2026)
Deși datele europene din acest an (European Cancer Screening Policy Index 2026) plasează încă România pe ultimele locuri la rata generală de participare a populației (doar 11% la cancerul de sân), autoritățile au lansat proiecte ample de recuperare, finanțate din fonduri structurale (Programul Sănătate). (surse: 1, 2, 3, 4)
- Cancerul de sân (mamografii gratuite): în desfășurare se află proiectul național „DARIA – Depistare Activă, Responsabilitate, Informație și Acces”. Acesta vizează informarea a circa 150.000 de femei din grupuri vulnerabile și efectuarea de mamografii gratuite pentru cel puțin 119.000 dintre ele, prin 5 centre regionale de prevenție și unități medicale mobile. (surse: 1)
- Cancerul de col uterin (proiectul CLARA): lansat oficial de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) în colaborare cu UMF „Carol Davila”, proiectul consolidează programul național prin facilitarea testărilor Babeș-Papanicolau și HPV. Screeningul este gratuit pentru femeile asigurate și neasigurate și se face la recomandarea medicului de familie. (surse: 1, 2, 3)
- Cancerul colorectal: intrat în faza de extindere națională, screeningul presupune, în prima etapă, un test gratuit pentru depistarea sângelui ocult în scaun (test FIT), distribuit prin cabinetele medicilor de familie. Principala dificultate în 2026 rămâne participarea scăzută a populației (în jur de 3%). (surse: 1, 2, 3)
2. Prevenția și riscul cardiovascular
Evaluarea cardiovasculară se face țintit, prin consultații de prevenție decontate:
- Tinerii (18–39 de ani) au dreptul la o consultație gratuită de prevenție o dată la 3 ani. Aceasta include evaluarea riscurilor, măsurarea tensiunii arteriale și analize de laborator decontate (colesterol total, LDL, trigliceride, glicemie). (surse: 1)
- Adulții peste 40 de ani beneficiază de aceste evaluări anual. Pe lângă analizele de sânge uzuale, CNAS decontează electrocardiograma (EKG) și calcularea scorului de risc cardiovascular global. (surse: 1)
- Extinderea rețelei de tratament: în paralel, CNAS a extins rețeaua unităților sanitare care derulează Programul național de boli cardiovasculare, adăugând unități noi pentru cardiologie intervențională și pentru tratamentul insuficienței cardiace severe. (surse: 1)
Pentru a beneficia de aceste servicii gratuite, adresați-vă medicului de familie.

